Inspectorul general de stat al Inspecţiei Muncii, domnul Dantes Nicolae Bratu, a reprezentat România la Reuniunea 69 a Comitetului Înalţilor Responsabili cu Inspecţia Muncii, SLIC, eveniment ce reuneşte conducătorii Inspecţiilor Muncii din Europa. Evenimetul a avut loc în perioada 12 -13 noiembrie 2015 şi a fost organizat de Inspecţia Muncii şi a Minelor din Marele Ducat de Luxemburg împreună cu Secretariatul SLIC din cadrul Direcţiei Generale Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune, Comisia Europeană.
Reuniunea bianuală a reprezentanţilor Inspecţiilor Muncii din ţările membre ale Uniunii Europene a avut drept scop identificarea provocărilor referitoare la statutul inspectorului de muncă cu o atenţie deosebită acordată recrutării şi formării acestei categorii profesionale speciale.
Referitor la recrutare, reprezentanţii instituţiilor din ţările europene au prezentat puncte de vedere pertinente, cu privire la necesitatea unor strategii inovatoare pentru a adapta nevoile inspectorilor de muncă la schimbările din lumea muncii, cu sau fără frontiere. Apropierea de un sistem unitar de recrutare în profesie, reglementată prin statut, va trebui să ţină seama de factorii strategici: dezvoltarea economică, evoluţia tehnico-ştiinţifică, inovaţia,apariţia noilor riscuri, ca urmare a dezvoltării tehnologice şi ştiinţifice,importanţa consultării partenerilor sociali,importanţa controlului conformităţii,o înţelegere comună a legislaţiei europene în domeniu,schimbul de bune practici, dialogul dintre lucrători şi angajatori,cooperarea între partenerii sociali, licee şi universităţi.
Un accent deosebit s-a pus pe formarea inspectorilor de muncă, integrarea în programe eficiente din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, implicarea Comitetului Înalţilor Responsabili cu Inspecţia Muncii în procesul de îmbunătăţire a programelor, acţiune extrem de benefică pentru performanţa generală a autorităţii de inspecţie a muncii. Formarea inspectorilor contribuie la: cunoaşterea temeinică a pieţei muncii, a legislaţiei şi a problemelor lucrătorilor, găsirea de soluţii în termeni de angajament, la programele de evaluare individuală şi colectivă. În ciuda diverselor forme de recrutare şi, mai ales, de formare a inspectorilor de muncă în cadrul serviciilor de inspecţie a muncii din statele membre ale Uniunii Europene, se poate constata că, din ce în ce mai mult, inspectorilor de muncă li se cer studii universitare în cele mai multe dintre ţări, excepţie notabilă în acest sens este Republica Austria.
Un alt aspect important constatat cu diferite ocazii în numeroase state este acela că formarea, oricât de amănunţită, specializată sau fie de tip generalist, nu poate schimba personalitatea oamenilor, nici chiar pe cea a inspectorilor de muncă, în materie de valori etice, abilităţi de comunicare, diplomaţie, spirit critic.
Astfel, personalitatea şi caracterul formează abilitatea. Pilonii unei strategii în formarea inspectorilor de muncă ar fi: legislaţie aplicabilă, stabilirea de standarde clare pe baza cărora să se poată efectua programe de formare uniforme, oferirea şi promovarea unei mai bune îndrumări practice, creşterea rolului autorităţilor în asigurarea conformităţii cu cerinţele legale.
Delegaţia Inspecţiei Muncii din România a participat la lucrări şi dezbateri, a completat intervenţiile partenerilor şi-a asumat implicarea în toate acţiunile de nivel european referitoare la recrutarea eficientă şi formarea inspectorilor de muncă. Inspecţia Muncii din România face parte din grupul de lucru pentru tehnologii verzi, energia solară, a biomasei, pierderi de energie şi altele din aceeaşi categorie. Plenul SLIC a a convenit şi asupra continuării evaluării prin rotaţie a Inspecţiilor Muncii, până în 2026. Astfel, Inspecţia Muncii din România va avea un membru în echipa de evaluare a sistemului de inspecţie a muncii din Regatul Suediei, echipă condusă de Republica Portugheză. În data de 12 noiembrie 2015 Inspecţia Muncii din România a contribuit la masa rotundă prin prezentarea Centrului de formare profesională a Inspecţiei Muncii, a activităţii şi capacităţii acestuia de a contribui la nivel naţional şi european la recrutarea şi formarea inspectorilor de muncă şi la analiza impactului pe termen lung şi scurt al implicării în acest proces.
”În calitatea de membru al Comitetului Înalţilor Responsabili cu Inspecţia Muncii ne-am asumat obligaţia de a participa activ şi constructiv la întâlnirile organizate. Rolul României este cu atât mai important deoarece în coordonarea Inspecţiei Muncii din ţara noastră se află şi funcţionează unul din cele patru centre naţionale de formare a inspectorilor de muncă. Participarea noastră a contribuit la un schimb de informaţii referitor la munca temporară şi nedeclarată, frauda fiscală, răspunderea juridică, lucrători transfrontalieri. Securitatea şi securitatea în muncă a lucrătorilor agenţiilor de muncă temporară, experienţe – pilot în regiunile de frontieră, legătura dintre criza economică şi sistemele de inspecţie a muncii, toate au fost tratate unitar la nivel european. România a militat pentru schimbul de inspectori de muncă, mai ales cu ţările în care sunt lucrători români în număr mare, pentru a verifica responsabil şi competent condiţiile de muncă şi trai ale cetăţenilor români.” - Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat.
Serviciul Comunicare
Reuniunea bianuală a reprezentanţilor Inspecţiilor Muncii din ţările membre ale Uniunii Europene a avut drept scop identificarea provocărilor referitoare la statutul inspectorului de muncă cu o atenţie deosebită acordată recrutării şi formării acestei categorii profesionale speciale.
Referitor la recrutare, reprezentanţii instituţiilor din ţările europene au prezentat puncte de vedere pertinente, cu privire la necesitatea unor strategii inovatoare pentru a adapta nevoile inspectorilor de muncă la schimbările din lumea muncii, cu sau fără frontiere. Apropierea de un sistem unitar de recrutare în profesie, reglementată prin statut, va trebui să ţină seama de factorii strategici: dezvoltarea economică, evoluţia tehnico-ştiinţifică, inovaţia,apariţia noilor riscuri, ca urmare a dezvoltării tehnologice şi ştiinţifice,importanţa consultării partenerilor sociali,importanţa controlului conformităţii,o înţelegere comună a legislaţiei europene în domeniu,schimbul de bune practici, dialogul dintre lucrători şi angajatori,cooperarea între partenerii sociali, licee şi universităţi.
Un accent deosebit s-a pus pe formarea inspectorilor de muncă, integrarea în programe eficiente din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, implicarea Comitetului Înalţilor Responsabili cu Inspecţia Muncii în procesul de îmbunătăţire a programelor, acţiune extrem de benefică pentru performanţa generală a autorităţii de inspecţie a muncii. Formarea inspectorilor contribuie la: cunoaşterea temeinică a pieţei muncii, a legislaţiei şi a problemelor lucrătorilor, găsirea de soluţii în termeni de angajament, la programele de evaluare individuală şi colectivă. În ciuda diverselor forme de recrutare şi, mai ales, de formare a inspectorilor de muncă în cadrul serviciilor de inspecţie a muncii din statele membre ale Uniunii Europene, se poate constata că, din ce în ce mai mult, inspectorilor de muncă li se cer studii universitare în cele mai multe dintre ţări, excepţie notabilă în acest sens este Republica Austria.
Un alt aspect important constatat cu diferite ocazii în numeroase state este acela că formarea, oricât de amănunţită, specializată sau fie de tip generalist, nu poate schimba personalitatea oamenilor, nici chiar pe cea a inspectorilor de muncă, în materie de valori etice, abilităţi de comunicare, diplomaţie, spirit critic.
Astfel, personalitatea şi caracterul formează abilitatea. Pilonii unei strategii în formarea inspectorilor de muncă ar fi: legislaţie aplicabilă, stabilirea de standarde clare pe baza cărora să se poată efectua programe de formare uniforme, oferirea şi promovarea unei mai bune îndrumări practice, creşterea rolului autorităţilor în asigurarea conformităţii cu cerinţele legale.
Delegaţia Inspecţiei Muncii din România a participat la lucrări şi dezbateri, a completat intervenţiile partenerilor şi-a asumat implicarea în toate acţiunile de nivel european referitoare la recrutarea eficientă şi formarea inspectorilor de muncă. Inspecţia Muncii din România face parte din grupul de lucru pentru tehnologii verzi, energia solară, a biomasei, pierderi de energie şi altele din aceeaşi categorie. Plenul SLIC a a convenit şi asupra continuării evaluării prin rotaţie a Inspecţiilor Muncii, până în 2026. Astfel, Inspecţia Muncii din România va avea un membru în echipa de evaluare a sistemului de inspecţie a muncii din Regatul Suediei, echipă condusă de Republica Portugheză. În data de 12 noiembrie 2015 Inspecţia Muncii din România a contribuit la masa rotundă prin prezentarea Centrului de formare profesională a Inspecţiei Muncii, a activităţii şi capacităţii acestuia de a contribui la nivel naţional şi european la recrutarea şi formarea inspectorilor de muncă şi la analiza impactului pe termen lung şi scurt al implicării în acest proces.
”În calitatea de membru al Comitetului Înalţilor Responsabili cu Inspecţia Muncii ne-am asumat obligaţia de a participa activ şi constructiv la întâlnirile organizate. Rolul României este cu atât mai important deoarece în coordonarea Inspecţiei Muncii din ţara noastră se află şi funcţionează unul din cele patru centre naţionale de formare a inspectorilor de muncă. Participarea noastră a contribuit la un schimb de informaţii referitor la munca temporară şi nedeclarată, frauda fiscală, răspunderea juridică, lucrători transfrontalieri. Securitatea şi securitatea în muncă a lucrătorilor agenţiilor de muncă temporară, experienţe – pilot în regiunile de frontieră, legătura dintre criza economică şi sistemele de inspecţie a muncii, toate au fost tratate unitar la nivel european. România a militat pentru schimbul de inspectori de muncă, mai ales cu ţările în care sunt lucrători români în număr mare, pentru a verifica responsabil şi competent condiţiile de muncă şi trai ale cetăţenilor români.” - Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat.
Serviciul Comunicare
