Participarea Inspectoratului Teritorial de Muncă la acţiunea "STOP EVAZIUNEA"

În data de 28.01.2010 şi 02.02.2010, Inspectoratul Teritorial de Muncă Călăraşi, împreună cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Călăraşi, a efectuat o serie de controale pe raza localităţilor Olteniţa, Lehliu-Gară, Chiselet, Ulmeni şi Alexandru Odobescu, prilej cu care au fost verificate un număr de şapte societăţi comerciale.
S-a avut în vedere identificarea cazurilor de muncă fără forme legale. Depistarea  „muncii la negru” este foarte importantă deoarece în anul 2009 a fost semnat un memorandum cu Comunitatea Europeană prin care noi trebuie să ajungem la anumite standarde privind evaziunea pe „munca la negru". În acest sens menţionez că în cadrul instituţiei, se derulează şi în prezent acţiunea "O zi pe săptămână împotriva „muncii la negru", în care inspectorii ITM, în urma controalelor, au în atenţie identificarea acestor cazuri, şi anume:
  1. identificarea angajatorilor care folosesc personal fără forme legale de angajare si luarea măsurilor care se impun, pentru respectarea de catre angajatori a prevederilor legale în ceea ce priveste : relatiile de muncă, condiţiile de muncă, respectiv sănătatea si securitatea in muncă;
  2. identificarea angajatorilor care utilizează nelegal munca copiilor şi a tinerilor;
  3. diminuarea consecintelor sociale si economice negative, care derivă din nerespectarea de catre angajatorii a prevederilor legale menţionate.
Munca fara forme legale reprezintă o caracteristică a perioadei de tranzitie şi a devenit, prin consecinţele sale sociale şi economice, un fenomen extrem de nociv.                               
Munca fara forme legale se manifesta sub urmatoarele aspecte:
  • întelegerea dintre angajator si angajat in urma căreia angajatul prestează muncă în lipsa unui contract individual de muncă, lipsindu-l de drepturile şi obligaţiile ce decurg din acesta;
  • sustragerea angajatorului de la obligaţia de a inregistra contractele individuale de munca incheiate cu angajaţii, la inspectoratele teritoriale de munca;
  • neîntocmirea formelor legale de angajare pentru perioada de probă;
  • utilizarea de către persoanele fizice, de personal casnic pentru efectuarea unor servicii si lucrări în gospodăriile individuale, fără încheierea unei forme de angajare;
  • folosirea in mod ilegal a forţei de munca zilieră sau sezonieră.
Cine câştigă de pe urma muncii la negru? Patronul, bineînţeles. Aceştia plătesc astfel, salarii mai mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie şi sub nivelul cuvenit pentru vechimea, pregătirea şi timpul lucrat de cel în cauză, plus că nu plătesc nici un fel de „dări” către stat pentru angajatul respectiv.
Munca fără forme legale are repercusiuni atât asupra lucrătorului, cât şi asupra bugetului de stat, şi anume :
  • persoana care presteaza muncă fără forme legale este lipsită de protecţie socială;
  • nu poate beneficia de anumite servicii (credite bancare, cumpărături cu plata în rate etc.) ;
  • nu primesc sporurile cuvenite vechimii, de toxicitate, de condiţii de muncă grele şi periculoase;
  • nu au un program de lucru normal;
  • nu primesc plăţi compensatorii în caz de concedieri;
  • nu primesc indemnizaţii de boală şi drept urmare nu beneficiază nici de spitalizare gratuită, în caz de nevoie;
  • nu primesc bilete de tratament cu plata subvenţionată prin sistemul asigurărilor sociale;
  • nu primesc medicamente compensate.
Acest fenomen, prin sustragerea de la plata contribuţiilor şi a impozitelor corespunzătoare, are implicaţii negative asupra bugetului de stat cât şi asupra asigurărilor sociale.         
Desi controalele şi-au dovedit eficienţa prin creşterea numarului de contracte individuale de munca încheiate şi înregistrate la inspectoratele teritoriale de muncă, incidenţa cazurilor de muncă fără forme legale de angajare este înca ridicată.
Dimensiunea muncii fără forme legale, mai este influenţată de:
  • fiscalitatea excesivă (în cazul în care angajatorii sunt obligaţi să plătească impozite mari pentru forţa de muncă;
  • existenţa economiei subterane;
  • tendinţa angajatorilor de a obţine profituri mari pe termen scurt;
  • concepţia greşită a unor angajatori în dezvoltarea afacerilor (adică tendinţa de a se pune accent pe cantitatea şi calitatea producţiei şi mai puţin pe capitalul uman);
  • instabilitatea economico-financiară a unor intreprinderi private din categoria IMM-urilor;
  • vulnerabilitatea unor largi categori socio-profesionale (mulţi cetăţeni găsindu-şi greu de lucru potrivit pregătirii profesionale şi experienţei în domeniu (sau vârstei), sunt nevoiţi să accepte să lucreze fără forme legale în domenii pentru care nu au calificare profesională corespunzătoare, caliatea forţei de muncă afectând, în final şi caliatea „produsului muncii”;
  • lipsa veniturilor pentru un trai decent, ceea ce îi determină pe unii angajaţi să îşi ia al doilea serviciu, de data aceasta fără forme legale;
  • tentaţia unor pensionari sau şomeri, ce au asigurată protecţie socială, de a lucra fără forme legale.
Din nefericire, oamenii vin şi fac plângeri doar în momentul în care pleacă de la angajator, „că nu a primit salariul la data stabilită prin contractul individual de muncă, că nu au fost plătiţi de 2-3 luni, sau că prestează ore suplimentare – (acestea nefiind menţionate în foaia de prezenţă, iar salariaţii nu au cum să dovedească acest lucru”), altfel nu sesizează nimeni şi deja atunci este prea târziu, - angajatorul având timp să-şi pună actele în ordine, iar inspectorii de muncă nu mai au ce constata.
                                                                             
În ultima perioadă inspectorii ITM Călăraşi au verificat societăţile comerciale: Lilax Pord Flondor SRL, Maia Cris, Combirom, Şerban SNC., Laucry SRL, Sildovica SRL, SC Ratcu, dar şi o firmă de pază din Olteniţa, Activ Guard.
Într-o altă acţiune derulată de către ITM Călăraşi au fost urmărite şi firmele de transport Vlaciu şi Rapid Trans. Toate aceste societăţi au fost sacţionate contravenţional de către ITM cu amenzi cuprinse între 3000 şi 9000 de lei.
În urma acestor controale s-au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 15.000 lei, conform Legii nr.53/2003, art. 276, al.1, lit.e (pentru muncă fără forme legale) şi şase avertismente.
Societăţile controlate aveau ca obiect de activitate: transportul, confecţii textile şi pază.
Acţinea s-a desfăşurat pe tot parcursul primului trimestru al anului în curs.